Cultura, Culte si Arte

Cu o suprafata de 74,16 km2, comuna Creaca este situata in zona de contact dintre Muntii Mesesului, Dealul Dumbrava si Depresiunea Almas-Agrij. Dealul Dumbrava este puntea de legatura dintre culmea Mesesului si horstul cristalin al Ticaului, valea Ortelecului fiind cea care desparte cele doua unitati. Comuna Creaca este alcatuita din 9 sate: Creaca – sat resedinta de comuna situat la o distanta de 17 km fata de municipiul Zalau, Borza, Brebi, Brusturi, Ciglean, Jac, Lupoaia, Prodanesti si Viile Jacului.

Intreaga comuna, prin pozitia sa privilegiata, a constituit o zona majora de interes strategic, fapt consemnat de nenumarate ori in istorie. Legaturile stranse cu orasul roman Porolissum, prezenta cimitirului roman de la Jac, castrul roman de la Brusturi, turnurile romane de la Brebi, atestarea crestinismului inca din secolul VIII – d. Cr. ( chilie crestina la Jac), functia de vama, sunt cateva elemente care confirma importanta asezarilor comunei Creaca de-a lungul istoriei. Atestarile documentare ale localitatilor comunei sunt consemnate intre secolele XIV-XVI, exceptie facand localitatea Viile Jacului. Creaca a fost mentionata pentru prima data in anul 1385 sub denumirea de Kerikapatak, Borza la 1469, Brebi la 1385, Brusturi la 1585, Ciglean la 1545, Jac la 1499, Lupoaia la 1469, Prodanesti la 1475 si Viile Jacului la 1956.

Posedand un fond turistic natural si antropic de exceptie, comuna Creaca beneficiaza de un aflux destul de mare de turisti, fie pentru vizitarea obiectivelor turistice locale, dar mai ales in tranzit spre Jibou si Zalau. Printre cele mai importante obiective turistice ce merita a fi incluse in programul oricarui turist care viziteaza aceasta zona, se pot enumera Dealul Dumbrava cu formele sale exocarstice, de pe a carui culme se pot admira peisaje foarte frumoase, si nu in ultimul rand bisericile de lemn, monumente istorice si de arhitectura.

Acestea sunt :

-Biserica de lemn Sfintii Arhangheli din satul Borza, ce datează din anul 1758, fiind strămutată aici din satul Poarta Sălajului, comuna Romanasi;

-Biserica de lemn Sfintii Arhangheli din satul Brebi, ce datează din anul 1759, fiind extinsă in anul 1853 si pictată in secolul al XIX-lea;

-Biserica de lemn Sfintii Arhangheli din satul Brusturi; biserica a fost construită in 1701, mărturie in acest sens fiind inscriptia de pe usa bisericii, care arata astfel: 1701 – AΨA.

-Biserica de lemn Sfantul Nicolaie din satul Creaca, ce datează din anul 1710 fapt ce reiese din inscriptia aflată la intrare.Toată constructia este executată din lemn de gorun, peretii sunt imbinati la colturi cu incheieturi ce se imbucă si consolidată prin cuie de lemn, inclusiv sistemul de inchidere are o cheie si broască de lemn, numai balamalele sunt executate din fier forjat.Perimetrul exterior este inconjurat de un brau de lemn incrustat cu motive populare.Naosul si altarul au planseuri din bolţi, pronaosul are tavanul drept, s-au păstrat formele initiale de constructie, desi biserica a fost mutată pe locul actual din altă parte.Este pictatăin interior direct pe lemn, cu vopsea tempera, de artisti populari necunoscuti;

-Biserica de lemn Sfantul Gheorghe din satul Prodănesti a fost construită conform traditiei in jurul anului 1650, dar nu există documente in acest sens.Renovată in anul 1939, biserica ridică probleme serioase in privinta datării, elementul care ar permite o incadrare ar fi prestolul din 1730, dar care nu oferă o garantie sigură fiindcă ar putea fi adus din altă parte.Biserica este amplasată in centrul satului pe un teren accidentat si este de dimensiuni mici.Este construită din lemn de gorun, fiind acoperită cu sindrilă.Pictura nu se stie de cand datează, dar este foarte veche, cam de pe vremea construirii bisericii.

-Biserica de lemn Sfintii Arhangheli din Jac este datată din anul 1756.

Ca urme ce atestă vechimea asezărilor omenesti pe aceste meleaguri sunt siturile arheologice descoperite pe teritoriul comunei.Astfel de descoperiri au fost făcute in:

• Localitatea Brebi – două burguri romane situat la dreapta soselei Zalău – Creaca;

• Localitatea Brusturi – Castrul Roman situat in dreapta văii Agrijului, la 400 m sud-vest de ultimele case spre Romita, in locul numit La mine;

• Localitatea Jac:

• Cimitir Roman situat la 250 m nord-vest de ultimele case spre Pomet, in locul numit la Ursuaies;

• Urmele unui Mithraeum situat la 1000 m nord de sat in Valea Lăncii;

• Fortificatiile din feudalismul timpuriu si chilie săpată in stanci in locul numit Pe cămin, in dreapta ultimelor case spre dealul Pomet si la 300 m nord-est de locul Ursoie.

• Alte obiective turistice : ,, Orasul ,, roman Porolissum , Sanctuarele de la Porolissum , Necropola romană, Castrul Roman de pe Citera, Situl arheologic de la dealul Cămin, Biserica Rupestră peştera Monului.

In comună se păstrează traditiile populare legate de sărbătoarea Crăciunului, Anului Nou, si Pastelui.

In localitatea Ciglean are loc anual intalnirea cu ,,fii satului ,,, cu o largă participare a locuitorilor din comună si din localitătile din jur.

O alta sarbatoare este : ,, Zilele comunei ,,- care se tine in fiecare an in luna mai

,,Zilele Romane,, – care au loc la cetatea Porolissum in fiecare an in perioada 1-3 august.

Prin Festivalul Zilele Romane Primaria Creaca isi propune sa ofere locuitorilor comunei si turistilor un eveniment de amploare , cu dimensiuni cultural –educative, sa furnizeze intr-un mod placut momente de istorie , traditie , cultura , obiceiuri specifice zoni

Scurt istoric a orasului roman Porolisum

Porolissum a fost un oraş roman din Dacia. Stabilit ca tabără militară în anul 106 d.C., în timpul războaielor daco-romane ale lui Traian, oraşul s-a dezvoltat repede prin intermediul comerţului cu băştinaşii daci, şi a devenit capitala provinciei romane Dacia Porolissensis în 124 d.C. Situl este unul dintre cele mai mari şi mai bine păstrate din România. Se găseşte pe Măgura Pomăt de pe teritoriul satului Jac, respectiv a comunei Creaca, judeţul Sălaj.

In anul 106 d.C., la începutul celui de-al doilea război împotriva dacilor, împăratul roman Traian a înfiinţat un punct fortificat pe locul oraşului, pentru a apăra principalul loc de trecere prin Munţii Carpaţi. Fortul, costruit iniţial din lemn pe fundaţii de piatră, găzduia circa 5.000 de soldaţi din trupele auxiliare, transferaţi din Spania, Galia şi Britania. Chiar dacă numele Porolissum pare a avea o origine dacă, arheologii încă nu au descoperit dovezi ale vreunei aşezări dace care să fi precedat fortul roman. În deceniile următoare, fortul a fost mărit şi reconstruit în piatră (poate în timpul domniei lui Marcus Aurelius), şi o aşezare civilă s-a dezvoltat în jurul centrului militar. Când Hadrian a creat noua provincie Dacia Porolissensis (denumită astfel după oraşul deja relativ mare) în 124 d.C., Porolissum a devenit centrul administrativ al acesteia. Sub împăratul Septimius Severus, oraşul a primit statut de municipium, permiţându-le conducătorilor şi negustorilor săi să lucreze în mod independent. Deşi romanii s-au retras din Dacia în 271 d.C. sub Aurelian, iar oraşul a fost abandonat de către fondatorii săi, dovezile arheologice indică că a rămas locuit timp de mai multe secole după această dată.

Deşi oraşul a fost fondat ca un centru militar în mijlocul unui război, se pare că garnizoana de la Porolissum a coexistat paşnic împreună cu vecinii lor daci – pe dealurile înconjurătoare, arheologii au descoperit mai multe sate dace care aparent au fost înfiinţate după oraşul Porolissum. Există de asemenea inscripţii menţionând persoane oficiale cu nume daco-romane, indicând o cooperare strânsă la nivel politic.

Arheologii români au început săpăturile la începutul anilor 1970. Excavaţiile, încă în desfăşurare, au dus la descoperirea rămăşiţelor, atât ale instalaţiilor militare cât şi ale oraşului civil, între ele băi publice, un templu închinat lui Liber Pater, un amfiteatru şi case de locuit. Una dintre porţile zidului de piatră al fortului a fost reconstruită. Eforturile sunt concentrate acum pe excavarea forumului oraşului.

TRASEE TURISTICE

Creaca sat Jac – Dealurile Mesesului – Dl. Magura Stanii (716m alt) – Biserica din lemn „Sf. Arh. Mihail si Gavriil” 1756

Trasee spre Muntii Meses

– spre V – satul Viile Jacului – Muntii Meses – Magura Stanii (716m alt)

Creaca sat Prodanesti – Dealurile Mesesului/raul Agrij – Biserica din lemn „Sf. Gheorghe” 1730

Creaca sat Brusturi – Dealurile Mesesului – Dl. Magura Stanii/raul Agrij – Biserica din lemn „Sf. Arh. Mihail si Gavriil” 1701

Creaca sat Brebi – Dealurile Mesesului – Dl. Dumbrava/raul Creaca – Biserica din lemn „Sf. Arh. Mihail si Gavriil” 1759, prelucrare artistica a lemnului

Creaca – comuna – Dealurile Mesesului – Magura Moigrad (514m alt)/raul Agrij la confluenta cu raul Ortelec – Biserica din lemn „Sf. Nicolae” 1710

Trasee turistice spre Muntii Meses

– spre V – Magura Moigrad (514m alt)

MUZEE – in comuna Creaca exista un muzeu numit ,,Muzeul Ţăranului Român ,,care este situat in centrul comunei Creaca, in sat Creaca.Aici turistii pot vedea porturile populare , vesele din ceramica , specifice acestei zonei precum si pictura pe sticla, cuverturi tesute din lana, şterguri ţesute cânepă şi in cu broderii specifice zonei.

Tot odata in casele multor localnici care nu au fost modernizate se păstrează traditia din bătrâni :

– pe pereti sunt expuse sterguri (tesute din in si canepa ) si farfurii de ceramica pictate cu motive traditionale salajene . Acete mitive se regasesc si pe acele sterguri precum si pe cuverturile denumite de localnici ,, lipideuri,, si pe peretare ,aceste au fost tesute de bunicile noastre cu ajutorul unor masini specifice denumite ,, razboaie,,